my precious, precious D’day

e doar a question of time pana diseara. concert depeche mode. iata ca, pana la urma, nothing’s impossible. o sa-ncerc sa shake the disease care planeaza bulinesc asupra mea. si o sa try walking in my shoes [inca nu stiu care shoes, offf] pana la stadionul lia manoliu la concert. mai e nevoie de vreun yuppie aici? sper sa nu.
dupa ce mi-am furat-o prin scoala generala din cauza faimoaselor dispute cu tabara de rockeri [bad, bad people, zau asa...], dupa ce am miscat batalioane intregi de oameni sa facem rost de bilete pt depeche budapesta din primavara, dupa ce am consumat multe minute si multi bitzi incercand sa obtin confirmare ca vin in ro [crezand, intr-un puseu coelhistic, ca everything counts in large amounts], GATA.
diseara, vorba poetului, sper sa just can’t get enough. ne vedem acolo.
*
*