lacustra

*

de cateva zile am senzatia ca ma aflu intr-un timp si spatiu gresite. luni dimineata eram in incaltari verzi si decoltate, iar expresia “pe aripile vantului” avea un sens bombastic pentru spatiile dintre degetele mele de la picioare.

ieri am fost sabotata de balerinii mei bej. de obicei, in lipsa de tutu [court ou pas], balerinii cu pricina ma fac sa plutesc. in schimb, ieri m-au chinuit teribil si m-au facut sa ma simt ca un puscarias incuiat.

azi, timp de 10 minute intense, am incercat senzatia mary poppins. umbrela era la locul care trebuia, parul era suficient de ravasit cat sa-l poti lua drept palarie, iar jacheta mea maro, invalurita de vant, era usor de asimilat cu o fusta cu pliseuri decente.

uzurpadora. asta e chestia asta care a tabarat peste noi [toamna?]… culorile clar nu se potrivesc, doar disperarea croncanesca a catorva pasaroi dezorientati si sumbrul din mine.

trebuie sa recunosc ca toate astea trec cu un ceai de martzipan. si cu gandul neimpartasit al unei pricomigdale.

* poza de pe getty